Este inima, care imi da batai de cap uneori. Am senzatia ca se opreste si vrea sa-i zic eu ca e timpul sa porneasca din nou. Iar alteori cred ca o ia la goana, desi stau intinsa de ore intregi la soare. Gandurile sunt de vina, ma poarta pe culmi si-apoi ma scufunda in mare, si vad pesti colorati si nisipul mi se zbate pe piele, iar apoi ma ridica si ma lasa sa zbor printre nori sau chiar de-asupra lor si vad orase si oameni de catifea plimbindu-se prin ele. Sar ca delfinii si ma rostogolesc pe plaja ca un valatuc de vata de zahar si se prind de mine pietricele si paie. Si rid, atat de adanc rid.